Ziua 1
Sosire la Vârtop [ după ora 14.00, ora de la care începe cazarea], la Pensiunea Heidi unde oaspetii sunt întâmpinati de gazdele pensiunii asa cum e obiceiul locului – cu o gustare traditională si un pahar de pălincă sau de afinată.
După un drum lung profităm de timpul rămas al acestei zile si ne odihnim, facem o plimbare lejeră  în zonă si ne pregătim pentru drumetiile ce vor urma.

Ziua 2
Pensiunea Heidi – Groapa Ruginoasă – Vf. Ţapu [1476 m] – Creasta Pietrele Negre – Pensiunea Heidi

Servim micul dejun la pensiune după care pornim la drum.  
Traseul de azi ne va purta prin păduri şi poieni cu pajişti moi, pe trasee marcate sau pe poteci ascunse şi vom admira una dintre cele mai impresionante lucrări ale naturii din Munţii Apuseni – Groapa Ruginoasă. De-aici din şa, privind înainte, vom descoperi Valea Galbena, Poiana Florilor sau pereţii Pietrei Galbena, obiective turistice din Platoul Carstic Padiş.

Groapa Ruginoasă –“ cel mai grandios fenomen de eroziune naturala din Romania, aflat la o altitudine de 1373 m. O imensă ravenă săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.”

Prânzul, pregătit de gazdele noastre de la Pensiunea Heidi cu toate ingredientele menite a ne familiariza cu bucătăria locală, îl vom servi sub forma unui picnic în cel mai potrivit loc pentru aceasta – poiana de sub Vf. Tapu.

După ce ne facem siesta tolăniti în iarba moale inundată de flori, vom urca pe creasta stâncoasă a Pietrelor Negre de unde ne vom bucura de priveliştea oferită de cea mai înaltă culme a acestor munţi: Vf. Piatra Grăitoare – Vf. Bihor.
Primăvara, pajiştile de pe parcursul acestui traseu sunt acoperite cu un covor de brânduşe iar din vară şi până toamna, afinele şi merişoarele sunt din abundenţă, abia aşteptând, parcă, să fie culese şi savurate.

Ne întoarcem la pensiune iar în restul timpului rămas ne rezervăm un program lejer, de odihnă, asteptând să fie servită cina.  

Ziua 3
Pensiunea Heidi – Cătunul Pătrăhăiţeşti – Cascada Buciniş [20 m] – Pensiunea Heidi sau Gârda - Cătunul Casa de Piatră – întoarcere la Pensiunea Heidi

Servim micul dejun la pensiune după care ne suim în maşină şi pornim spre Arieşeni. La doar 3 km de Vârtop oprim, parcăm maşina şi pornim în drumeţie pe drumul forestier ce urcă de-alungul Văii Şteului. După 5 km ajungem la Pătrăhăiţeşti, un mic cătun tradiţional moţesc, înconjurat de văi muntoase împădurite şi poieni cu pajişti de vis, unde obiceiurile şi tradiţiile au ramas neschimbate de sute de ani iar mesteşugul lemnului este păstrat cu sfinţenie.

Vom vizita muzeul etnografic local de unde putem cumpăra diverse obiecte tradiţionale de lemn (putini, căni, ciubăraşe, tulnice) făurite de meşterii locali şi vom intra la nana Zoriţa să o rugăm să ne pregătească nişte plăcinte moţeşti cu dulceaţă de afine şi un prânz în toată regula, pe când ne-om întoarce de la cascadă.
Până la cascadă facem 2 km, urmând poteca ce trece peste o pajişte înflorată, de un farmec aparte, iar apoi prin pădure, de-a lungul Văii Bucinişului. Cascada Bucinis, o cădere de apă de aproximativ 20 m, este ascunsă într-o zonă sălbatică dar accesibilă.

Ne întoarcem apoi la cătun unde ne întremăm cu un păhărel de afinată si servim prânzul pe care nu-l putem încheia altfel decât savurând o portie de plăcinte cu afine; apoi vizităm camera amenjată ca un muzeu viu, unde nana Zoriţa toarce şi ţese pentru cei dornici să vadă cu ochii lor şi să înveţe. Traiste şi şterguri, piese vestimentare cu motive tradiţionale, toate vorbesc despre talentul şi priceperea acestor meşteri populari anonimi, care prin munca lor păstrează vii simbolurile româneşti din Ţara de Piatră.  Bine-nţeles, nu vom pleca înainte de a auzi inconfundabilul sunet al tulnicului, un alt simbol al acestei lumi aparte.

Ne întoarcem la şosea.
Acum avem două opţiuni: sau ne întoarcem la pensiune şi ne rezervăm restul zilei pentru odihnă şi relaxare sau ne continuăm aventura cu o excursie pe traseul

Gârda de Sus – Cătunul Casa de Piatră –Peşterile Coiba Mare şi Coiba Mică – Izbucul Tăuz – Gârda de Sus – Pensiunea Heidi

Din centrul comunei Gârda vom urma indicatorul (aprox. 1 km) spre „Gheţarul de la Scărişoara” iar la intersecţia văilor Gârda Seacă şi Ordâncuşa vom urma, pe partea stângă, drumul forestier (în stare bună) ce merge paralel cu Valea Gârda Seacă. 9 km vom avea de parcurs până în cătunul Casa de Piatră.

Vom trece prin câteva defilee şi chei cu pereţi de stâncă înalţi, maiestuoşi, acoperiţi pe alocuri de vegetaţie. Vom admira poieni înflorite şi cascade înspumate şi vom avea sentimentul că ne găsim într-o altă lume, într-un alt timp. Pe traseu,  pe partea dreaptă a drumului în sensul de mers în amonte, este Izbucul de la Coteţul Dobreştilor, punct de ieşire la lumină al apelor subterane care drenează Platoul Ocoale şi care, în decursul timpului, a săpat marile goluri subterane ale Gheţarului de la Scărişoara, ale Peşterii Pojarul Poliţei şi ale Avenului din Şesuri.

Cătunul Casa de Piatră nu-şi trage numele de la materialul din care sunt construite casele localnicilor, acestea fiind din lemn şi majoritatea îşi păstrează caracteristicile tradiţionale moţesti de odinioară. Denumirea provine de la vasta incintă ca o depresiune cu pereţi de calcar care domină poienile. La Casa de Piatră, în afara vechii biserici din lemn, obiectiv de cult demn de vizitat, mai avem înca două perle ale carstului apusean, Peşterile Coiba Mică şi Coiba Mare.

Aceasta din urmă, mai lesne de vizitat, se remarcă printr-un portal impozant, comparându-se cu cei 74 de metri latime si cei 47 de metri inaltime ai săi, doar cu maiestuosul portal al Cetăţilor Ponorului.
Şi aici vom vom întâlni localnici generoşi şi primitori, le vom asculta poveştile şi le vom cunoaşte traiul şi vom degusta bucate tradiţionale.

Ne vom întoarce la Gârda de Sus pe acelaşi drum după care ne vom îndrepta către Vârtop, pentru a încheia o zi bogată şi plină, aşa cum se cuvine: la umbra bradului de la pensiune, cu o cină generoasă, la un pahar de vorbă sau cu o porţie bună de odihnă.

Ziua 4
Zi de odihnă şi relaxare.
Vom servi toate mesele zilei la pensiune si, dacă tot suntem la munte, vom face o plimbare până la stâna din apropiere, să gustăm din caşul pregătit cu multă pricepere de ciobăniţă.
Profităm de această zi şi ne pregătim pentru o excursie de neuitat. Mâine vom vizita Rezervaţia geo-botanică Scăriţa-Belioara, una din perlele Apusenilor.

Ziua 5
Pensiunea Heidi – Rezervaţia geo-botanică Scăriţa-Belioara – Pensiunea Heidi

După micul dejun pornim la drum.
Vom călători cu maşina pe direcţia Albac – Câmpeni – Baia de Arieş până la Poşaga de Jos, aproximativ 2 ore de mers cu maşina de la Pensiunea Heidi. Aici cotim la stânga pe un drum forestier în stare foarte bună, până la Poşaga de Sus. Lăsăm maşina undeva, lângă drum şi ne pregătim să cucerim muntele.

“Rezervaţia complexă geologică şi botanică, constitută dintr-un rest al unui platou calcaros erodat de ape, care conservă o serie de plante rare. Masivul se înalţă impunător depăşind relieful înconjurător, Vf. Scăriţa atingând 1382 m. Versantul sudic adăposteşte numeroase peşteri.
Rezervaţia botanică prezintă o mare importanţă ştiinţifică fiindcă adaposteşte numeroase specii boreale şi arctice. Sus pe creastă vom servi prînzul la pachet, ne vom odihni şi ne vom delecta privirile cu minunatele peisaje ale Apusenilor – culmi împădurite, creste stâncoase spectaculoase, văi nu prea adânci dar deosebit de pitoreşti, poieni şi pajişti montane presărate cu căsuţe moţeşti din lemn şi acoperiş înalt, din fân.”

Traseul va fi în circuit. Sus, pe păsunea platoului sub-alpin vom servi prânzul  pregătit de gazdele noastre de la  Pensiunea Heidi  sub forma unui picnic.
Ne vom întoarce la maşină după o tură de aproximativ 6-7 ore după care pornim, pe şoseaua pe care am venit, înapoi spre Vârtop. Niciunde nu e mai bine ca acasă. Adică la   Pensiunea Heidi.
Servim cina şi, pentru că e ultima seară, avem deja multe de povestit în jurul focului, la un pahar de vorbă.

Ziua 6
Pensiunea Heidi – Gârda de Sus – Cătunul Gheţar – Peştera Scărişoara – Pensiunea Heidi

Servim micul dejun la pensiune, ne luăm rămas bun de la gazde şi pornim să descoperim una dintre minunile Apusenilor – Gheţarul de la Scărişoara.

Ne suim în maşină şi mergem până la Gârda  de Sus, 17 km pe şoseaua care şerpuieşte paralel cu râul Arieş. Din centrul comunei Gârda vom urma indicatorul spre „Gheţarul de la Scărişoara”, indicator ce menţionează o distanţă de 18 km până la peşteră. Această distanţă este una dintre opţiunile de acces la peşteră şi constă în parcurgerea drumului forestier ce străbate Valea Ordâncuşei. În cazul în care optăm pentru această variantă vom avea ocazia să vizitam şi „Peştera lui Ionele”, peşteră foarte frumoasă care este încă activă. "Peştera lui Ionele' se află la 3km de şoseaua naţională. O altă variantă de acces la gheţar urmează traseul turistic având drept marcaj „cruce roşie”, traseu care porneşte din intersecţia aflată la 800m pe drumul forestier ce porneşte din centrul comunei.

În această intersecţie se află un pod unde se întâlnesc Valea Ordâncuşei (în dreapta) cu Valea Seacă (în stânga) şi tot aici vom întâlni şi indicatorul spre peştera „Poarta lui Ionele” şi cel spre „Gheţarul de la Scărişoara”. Din această intersecţie traseul urcă prin pădure pe dealul Mununa. Urcuşul durează 30-45 de minute şi trece prin apropierea cătunului Mununa. Când am ajuns în vârful Mununei vom întâlni un drum forestier, moment în care putem admira frumoasa privelişte ce ni se desfăşoară în faţa ochilor. Pe acest drum forestier ne vom continua excursia pâna la cătunul Gheţari, cătun ce se află la 10 minute de peşteră. O a treia variantă este reprezentată de drumul forestier ce urcă foarte abrupt din Valea Seacă pe dealul Mununa, drum pe care l-am întâlnit în varianta anterioară. Aceasta variantă este folosită de localnicii care asigură transportul din centrul comunei Gârda la gheţar cu mijloacele de transport proprii.

Ajunşi la cătun, intrăm mai întâi pe la prietenul nostru Dinu Paşca să gustăm din delicioasele plăcinte cu brânză sau cu gem de afine pregătite de mama lui după o reţetă mai veche decât ea şi să ne delectăm cu un păhărel de afinată. Iar dacă foamea ne dă târcoale tot mai insistent, putem chiar servi un prânz tradiţional, copios, pregătit chiar de soţia lui, Iuliana. Sau putem servi prânzul la întoarcerea de la peşteră.
În drum spre peşteră ne vom opri la Centrul de Informare Turistică unde, ca întotdeauna, baciu’ Ilisie ne va întâmpina zâmbind, dornic să „tragă o cântare” din tulnic şi să de ne prezinte, pe viu, meşteşugul ciubăritului. De asemenea, aici vom primi informaţii foarte interesante despre cătunul Gheţari – un cătun moţesc foarte special, din multe puncte de vedere – dar şi despre un proiect mai aparte, privind Arnica Montana.
Prin Proiectul Arnica Montana ”este valorificată durabil, în scopuri terapeutice, o resursă naturală locală – floarea de Arnica Montana. Această floare este recoltată de localnici si uscată aici, într-o mică uscătorie aflată în apropierea Centrului de Informare Turistică. Floarea uscată este trimisă apoi în Germania unde, în laboratoare specializate se produc din ea uleiuri, creme, tincturi. Ulterior, acestea sunt vândute atât în România (inclusiv prin Centrul de Informare Turistică) cât si în alte tări.”

Peştera Gheţarul de la Scărişoara „este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj,cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit.”  

Valea Ordâncuşa .” Izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Pereţii deosebit de abrupţi şi foarte înalţi (200 m) se apropie în unele sectoare la mai puţin de 5 m, şoseaua cu greu găsindu-şi loc printre aceştia. Numărul peşterilor trece de 50. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.”

Ne vom întoarce la maşină pe unul din cele trei trasee pomenite la început. În Gârda ne luăm rămas-bun. Excursia se termină aici dar experienţa rămâne.
Pe curând!

Notă:
1. Acest pachet poate fi achizitionat de minim 2 persoane.
2. Pensiunea Heidi pune la dispozitia turistilor ghid atestat pentru a-i însoti si a le acorda asistenta turistică în turele montane.
3. Transportul auto la Scărita-Belioara se efectuează cu masina proprie sau contra cost de catre gazde.
4. Costul biletelor de intrare la pestera Ghetarul Scărisoara  nu este inclus în pretul pachetului.

 

Nota :
- in pret este inclus : cazare,masa ( 3 mese / zi + gustari conform programului , nu sunt incluse bauturi ), ghid autorizat la dispozitie conform programului;
- perioadele de inceput ale sejururilor si durata acestora  pot fi schimbate in functie de disponibilitatea  locurilor libere si a ghidului;
- la aceste preturi NU se adauga TVA
- Contact : tel/fax 0259 / 339590 , 0746 / 098640, “ Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. ”

 

du-te sus la Vacanta in Apuseni

 

Ziua 1
Pensiunea Heidi – Groapa Ruginoasă – Vf. Ţapu [1476 m] – Creasta Pietrele Negre – Pensiunea Heidi

Sosire la Vârtop [ după ora 14.00, ora de la care începe cazarea] la Pensiunea Heidi unde oaspetii sunt întâmpinati de gazdele pensiunii asa cum e obiceiul locului – cu o gustare traditională si un pahar de pălincă sau de afinată.
Odihna.
Pentru prima zi ne propunem să descoperim zona, aşa că vom face o excursie la Groapa Ruginoasă.  

Groapa Ruginoasă –“cel mai grandios fenomen de eroziune naturala din Romania, aflat la o altitudine de 1373 m. O imensă ravenă săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.”

Traseul ne va purta prin păduri şi poieni cu pajişti moi, pe poteci marcate sau ascunse şi vom admira una dintre cele mai impresionante lucrări ale naturii din Munţii Apuseni – Groapa Ruginoasă. De-aici din şa, privind înainte, vom descoperi Valea Galbena, Poiana Florilor sau pereţii Pietrei Galbena, obiective turistice din Platoul Carstic Padiş.

Apoi vom urca pe creasta stâncoasă a Pietrelor Negre de unde ne vom bucura de priveliştea oferită de cea mai înaltă culme a  acestor munţi: Vf. Piatra Grăitoare – Vf. Bihor.
Primăvara, pajiştile de pe parcursul acestui traseu sunt acoperite cu un covor de brânduşe iar din vară şi până toamna, afinele şi merişoarele sunt din abundenţă, abia aşteptând, parcă, să fie culese şi savurate.

Ne întoarcem la pensiune şi, până când vom servi cina avem timp să ne odihnim sau să stăm la poveşti, la o bere, la un ceai de fructe sau la un pahar cu vin.

Ziua 2
Pensiunea Heidi – Vf. Piatra Grăitoare [1657 m] – Vf. Bihor [1848 m – cel mai înalt din Munţii Apuseni] – Vf. Cucurbăta Mică [1769 m] – Cătunul Pătrăhăiţeşti – Pensiunea Heidi.

După un mic dejun copios, ne pregătim de o excursie adevărată.
Beţele de drumeţie, perlerinele de ploaie, aparatele foto, ochelarii de soare, o şapcă sau o pălărie pe cap şi, evident, o rezervă uriaşă de bună dispoziţie. Din rucsaci nu vor lipsi bidoanele cu apă de băut, pe traseu si “merindea” de drum pregatita de gazde.
Până la Vf. Piatra Grăitoare facem cam 1,5 - 2 ore, pe traseu marcat. Ajunşi aici ne oprim pentru odihnă şi pentru a admira pesisajele de vis oferite de Masivul Bihor, ne energizăm cu afine şi merişoare şi pornim mai departe către Vf. Bihor. Abia peste vreo două ore (cu opriri pentru odihnă şi foto) vom atinge acest vârf, după ce, în urcuşul final ne vor fi puse la încercare rezistenţa si tenacitatea. Dar a meritat. Suntem pe cel mai înalt vârf din Munţii Apuseni! De aici, într-o zi senină, cu aer perfect clar, se pot zări, departe, crestele Retezatului.

Pe pajistea din zona Vârfului Bihor vom servi prânzul sub forma unui picnic, pregătit de gazdele noastre de la pensiune.

După prânz merităm, bine-nteles,o pauză de odihnă mai prelungită; facem poze şi ne mai desfătăm cu nişte afine şi merişoare, după care pornim să atingem celălalt vârf al trilogiei, Vf. Cucurbăta Mică. În dialectul bihorenesc, „cucurbătă” înseamnă dovleac. Cineva a asemuit acest vârf cu un dovleac bihorenesc şi aşa i-a rămas numele… Ne suim pe stânca de pe vârf şi admirăm Apusenii în toată măreţia lor.

Coborâm spre cătunul Pătrăhăiţeşti, pe poteci nemarcate, ce ne poartă prin păduri de molid şi poieni înflorite. Pe traseu găsim zmeură din abundenţă, aşa că nu ne vom grăbi. Numai bine, pe când ajungem la cătun, o rugăm pe nana Zoriţa să ne pregătească nişte plăcinte moţeşti, cu dulceaţă de afine, bine-nţeles. Între timp vizităm micul muzeu etnografic local şi atelierul de ţesut şi prelucrat lâna al nanei Zoriţa, ne delectăm privirile cu frumuseţea unică a peisajului – munţi acoperiţi de păduri de molid, poieni înflorite, pajişti de smarald cu nelipsitele căsuţe moţeşti, din lemn şi pitoreştile căpiţe de fân. O vizită în acest cătun e, întotdeauna, o întoarcere în timp.

De la Pătrăhăiţeşti coborăm, pe drumul forestier, la şosea iar de aici ne întoarcem la pensiune.

Odihnă, cina şi nelipsitele poveşti de seara, pe băncile din faţa pensiunii. Chiar dacă drumeţia a fost lungă şi solicitantă, nu ne vom culca prea repede. Avem multe de povestit, la un pahar de vorbă, în ultima seara petrecută la Pensiunea Heidi.


Ziua 3
Pensiunea Heidi – Gârda de Sus – Cătunul Gheţar – Peştera Scărişoara – Pensiunea Heidi

Micul dejun la pensiune ne luăm rămas bun de la gazde şi pornim să descoperim una dintre minunile Apusenilor – Gheţarul de la Scărişoara.

Ne suim în maşină şi mergem până la Gârda  de Sus, 17 km pe şoseaua care şerpuieşte paralel cu râul Arieş. Din centrul comunei Gârda vom urma indicatorul spre „Gheţarul de la Scărişoara”, indicator ce menţionează o distanţă de 18 km până la peşteră. Această distanţă este una dintre opţiunile de acces la peşteră şi constă în parcurgerea drumului forestier ce străbate Valea Ordâncuşei. În cazul în care optăm pentru această variantă vom avea ocazia să vizitam şi „Peştera lui Ionele”, peşteră foarte frumoasă care este încă activă. "Peştera lui Ionele' se află la 3km de şoseaua naţională. O altă variantă de acces la gheţar urmează traseul turistic având drept marcaj „cruce roşie”, traseu care porneşte din intersecţia aflată la 800 m pe drumul forestier ce porneşte din centrul comunei.

În această intersecţie se află un pod unde se întâlnesc Valea Ordâncuşei (în dreapta) cu Valea Seacă (în stânga) şi tot aici vom întâlni şi indicatorul spre peştera „Poarta lui Ionele” şi cel spre „Gheţarul de la Scărişoara”. Din această intersecţie traseul urcă prin pădure pe dealul Mununa. Urcuşul durează 30-45 de minute şi trece prin apropierea cătunului Mununa. Când am ajuns în vârful Mununei vom întâlni un drum forestier, moment în care putem admira frumoasa privelişte ce ni se desfăşoară în faţa ochilor. Pe acest drum forestier ne vom continua excursia pâna la cătunul Gheţari, cătun ce se află la 10 minute de peşteră. O a treia variantă este reprezentată de drumul forestier ce urcă foarte abrupt din Valea Seacă pe dealul Mununa, drum pe care l-am întâlnit în varianta anterioară.

Ajunşi la cătun, intrăm mai întâi pe la prietenul nostru Dinu Paşca să gustăm din delicioasele plăcinte cu brânză sau cu gem de afine pregătite de mama lui după o reţetă mai veche decât ea şi să ne delectăm cu un păhărel de afinată. Iar dacă foamea ne dă târcoale tot mai insistent, vom servi un prânz tradiţional, copios, pregătit chiar de soţia lui, Iuliana. Sau putem servi prânzul la întoarcerea de la peşteră.

În drum spre peşteră ne vom opri la Centrul de Informare Turistică unde, ca întotdeauna, baciu’ Ilisie ne va întâmpina zâmbind, dornic să „tragă o cântare” din tulnic şi să ne prezinte, pe viu, meşteşugul ciubăritului. De asemenea, aici vom primi informaţii foarte interesante despre cătunul Gheţari – un cătun moţesc foarte special, din multe puncte de vedere – dar şi despre un proiect mai aparte, privind Arnica Montana.

Prin Proiectul Arnica Montana este valorificată durabil, în scopuri terapeutice, o resursă naturală locală – floarea de Arnica Montana. Această floare este recoltată de localnici si uscată aici, într-o mică uscătorie aflată în apropierea Centrului de Informare Turistică. Floarea uscată este trimisă apoi în Germania unde, în laboratoare specializate se produc din ea uleiuri, creme, tincturi. Ulterior, acestea sunt vândute atât în România (inclusiv prin Centrul de Informare Turistică) cât si în alte tări.

Peştera Gheţarul de la Scărişoara ”este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit.” 

Valea Ordâncuşa .”Izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Pereţii deosebit de abrupţi şi foarte înalţi (200 m) se apropie în unele sectoare la mai puţin de 5 m, şoseaua cu greu găsindu-şi loc printre aceştia. Numărul peşterilor trece de 50. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.”


Ne vom întoarce la maşină pe unul din cele trei trasee pomenite la început. În Gârda ne luăm rămas-bun. Excursia se termină aici dar experienţa rămâne.
Pe curând!

Notă:
1. Acest pachet poate fi achizitionat de minim 2 persoane.
2. Transferul auto Vârtop – Pătrăhăitesti (ziua 2) este asigurat de Pensiunea Heidi.
3. Transportul la Gârda (ziua 3) poate fi efectuat cu masina proprie sau contra cost de catre Pensiunea Heidi.
4. Pensiunea Heidi pune la dispozitia turistilor ghid atestat pentru a-i însoti si a le oferi asistenta turistică necesară în turele montane.
5. Costul biletelor de intrare la Pestera Ghetarul Scărisoara nu este inclus în pret!

- in pret este inclus : cazare,masa ( 3 mese / zi + gustari conform programului , nu sunt incluse bauturi ), ghid autorizat la dispozitie conform programului;
- perioadele de inceput ale sejururilor si durata acestora  pot fi schimbate in functie de disponibilitatea  locurilor libere si a ghidului;
- la aceste preturi NU se adauga TVA

- contact : tel/fax 0259 / 339590 , 0746 / 098640, “ Aceasta adresa e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. ”