|
Pensiunea HEIDI - EXCURSII CU GHID la OBIECTIVE TURISTICE DIN ZONĂ
Traseul 6: Pensiunea Heidi – Gârda de Sus – Cătunul Gheţar – Peştera Scărişoara – Pensiunea Heidi
Despre această excursie: - Vom face o drumeţie şi vom descoperi şi admira peisaje mirifice ale Munţilor Apuseni – păduri de răşinoase, poieni, păşuni montane, pâraie repezi de munte, cascade. - Vom vizita unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din România, ce ne va oferi o lecţie de geologie de neuitat. - Vom vizita un cătun tradiţional moţesc, îi vom cunoaşte pe moţi la ei acasă, vom gusta mâncăruri tradiţionale locale - Vom cunoaşte meşteşuguri, tradiţii şi obicieiuri locale, vechi de când lumea.
sezon: primăvară – toamnă • durată: 5 – 6 ore [dus-întors] • nivel de dificultate: scăzut
Servim micul dejun la pensiune după care ne suim în maşină şi mergem până la Gârda de Sus, 17 km pe şoseaua care şerpuieşte paralel cu râul Arieş. Din centrul comunei Gârda vom urma indicatorul spre „Gheţarul de la Scărişoara”, indicator ce menţionează o distanţă de 18 km până la peşteră. Această distanţă este una dintre opţiunile de acces la peşteră şi constă în parcurgerea drumului forestier ce străbate Valea Ordâncuşei. În cazul în care optăm pentru această variantă vom avea ocazia să vizitam şi „Peştera lui Ionele”, peşteră foarte frumoasă care este încă activă. "Peştera lui Ionele' se află la 3km de şoseaua naţională. O altă variantă de acces la gheţar urmează traseul turistic având drept marcaj „cruce roşie”, traseu care porneşte din intersecţia aflată la 800m pe drumul forestier ce porneşte din centrul comunei.
În această intersecţie se află un pod unde se întâlnesc Valea Ordâncuşei (în dreapta) cu Valea Seacă (în stânga) şi tot aici vom întâlni şi indicatorul spre peştera „Poarta lui Ionele” şi cel spre „Gheţarul de la Scărişoara”. Din această intersecţie traseul urcă prin pădure pe dealul Mununa. Urcuşul durează 30-45 de minute şi trece prin apropierea cătunului Mununa. Când am ajuns în vârful Mununei vom întâlni un drum forestier, moment în care putem admira frumoasa privelişte ce ni se desfăşoară în faţa ochilor. Pe acest drum forestier ne vom continua excursia pâna la cătunul Gheţari, cătun ce se află la 10 minute de peşteră.
O a treia variantă este reprezentată de drumul forestier ce urcă foarte abrupt din Valea Seacă pe dealul Mununa, drum pe care l-am întâlnit în varianta anterioară. Aceasta variantă este folosită de localnicii care asigură transportul din centrul comunei Gârda la gheţar cu mijloacele de transport proprii.
Ajunşi la cătun, intrăm mai întâi pe la prietenul nostru Dinu Paşca să gustăm din delicioasele plăcinte cu brânză sau cu gem de afine pregătite de mama lui după o reţetă mai veche decât ea şi să ne delectăm cu un păhărel de afinată. Iar dacă foamea ne dă târcoale tot mai insistent, putem chiar servi un prânz tradiţional, copios, pregătit chiar de soţia lui, Iuliana.
În drum spre peşteră ne vom opri la Centrul de Informare Turistică unde, ca întotdeauna, baciu’ Ilisie ne va întâmpina zâmbind, dornic să „tragă o cântare” din tulnic şi să de ne prezinte, pe viu, meşteşugul ciubăritului. De asemenea, aici vom primi informaţii foarte interesante despre cătunul Gheţari – un cătun moţesc foarte special, din multe puncte de vedere – dar şi despre un proiect mai aparte, privind Arnica Montana.
* * *
Peştera Gheţarul de la Scărişoara este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit.
Valea Ordâncuşa . Izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Pereţii deosebit de abrupţi şi foarte înalţi (200 m) se apropie în unele sectoare la mai puţin de 5 m, şoseaua cu greu găsindu-şi loc printre aceştia. Numărul peşterilor trece de 50. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor. Ne vom întoarce pe unul din cele trei trasee pomenite la început. Ajunşi la maşină, pornim înapoi spre Vârtop.
|