Pensiunea Heidi Vartop - Tabara de vara Vartop

Durata sejurului: 6 zile (5 nopti)
Tarif: 450 lei / pers. / sejur
Perioade disponibile:    15.06 – 25.07   si   25.08 – 15.09.2011
Numar minim de participanti: 15
Numar maxim de participanti: 80
Varsta copiilor participanti: 7-14 ani

Nota: profesorii/adultii insotitori ai grupului beneficiaza de cazare si masa gratuit. Se considera un profesor/adult însoţitor la un numar de 10 elevi.

Servicii incluse:
   cazare 5 nopti in camere de 2 locuri, cu baie proprie respectiv cu baie comuna,1 camera cu 4 locuri cu baie proprie
   masa (mic dejun + pranz + cina) incepand cu cina in ziua 1 si terminand cu pranz in ziua 6
   ghid turistic autorizat si animator activitati si jocuri de cabana pe durata taberei

La finalul taberei toti participantii vor primi diplome de participare respectiv un CD cu imagini surprinse pe parcursul intregii perioade a taberei.

Nota
Transportul la şi de la obiectivele turistice poate fi efectuat cu masina proprie sau contra cost de catre Pensiunea Heidi.

* * *

PROGRAMUL TABEREI

Ziua 1: Bine ati venit in tabara de vara de la Pensiunea Heidi!

Sosire la Vârtop [după ora 14.00, ora de la care începe cazarea], la Pensiunea Heidi unde oaspetii sunt întâmpinati de gazdele pensiunii. După un drum lung profităm de timpul rămas al acestei zile si ne odihnim, facem o plimbare lejeră în zonă si ne pregătim pentru drumetiile ce vor urma.
Prezentarea programului taberei, a actvitatilor ce vor fi desfasurate si a regulamentului taberei.
Tot in aceasta seara, ghidul va face o prezentare in imagini a zonei, a obiectivelor turistice importante si a frumusetilor inegalabile ale Muntilor Apuseni, unici pentru relieful carstic impadurit.

Ziua 2: Drumetie, flora montana, notiuni de geologie.
Traseu: Pensiunea Heidi – Groapa Ruginoasă – Vf. Ţapu [1476 m] – Creasta Pietrele Negre – Pensiunea Heidi.
Astazi ne propunem să descoperim zona, aşa că, dupa micul dejun servit la pensiune vom face o excursie la Groapa Ruginoasă. Pe parcursul acestei excursii vom admira diversitatea florei din arealul Vartop iar cu ajutorul determinatorului de plante vom identifica o serie de flori intalnite pe traseu. De asemenea, vom culege diverse plante si flori [dintre cele care nu sunt ocrotite!] pentru ierbar.
O prima lectie de geologie ne va fi oferita chiar de catre obiectivele turistice pe care le vom vizita.

Groapa Ruginoasă – cel mai grandios fenomen de eroziune naturala din Romania, aflat la o altitudine de 1373 m. O imensă ravenă săpată până în creasta culmii care închide spre sud Valea Seacă, cu o adâncime de peste 100 m şi un diametru de peste 600 m. Pe toată suprafaţa ei, un proces de eroziune foarte activ a scos la zi straturile de cuarţite, a căror culoare roşie violacee conferă zonei un aspect cu totul aparte, ea apărând de la mari depărtări ca o rană deschisă în trupul muntelui.

Traseul ne va purta prin păduri şi poieni cu pajişti moi, pe poteci marcate sau ascunse şi vom admira una dintre cele mai impresionante lucrări ale naturii din Munţii Apuseni – Groapa Ruginoasă. De-aici din şa, privind înainte, vom descoperi Valea Galbena, Poiana Florilor sau pereţii Pietrei Galbena, obiective turistice din Platoul Carstic Padiş.

Undeva, intr-o poiana vom servi pranzul, pregatit sub forma de picnic de catre gazdele noastre de la pensiune.

Ne vom continua drumetia pe poteca ce trece pe sub Vf. Tapu [1476 m] si vom urca pe creasta stâncoasă a Pietrelor Negre de unde ne vom bucura de priveliştea oferită de cea mai înaltă culme a acestor munţi: Vf. Piatra Grăitoare – Vf. Bihor.
Primăvara, pajiştile de pe parcursul acestui traseu sunt acoperite cu un covor de brânduşe iar din vară şi până toamna, afinele şi merişoarele sunt din abundenţă, abia aşteptând, parcă, să fie culese şi savurate.

Ne întoarcem la pensiune şi, până când vom servi cina avem timp să ne odihnim sau să stăm la poveşti, la un pahar cu sirop de afine sa la un ceai de fructe.

Ziua 3: Fenomene carstice unice – Ghetarul de la Scarisoara. Peisaje montane din Apuseni. Flora montana. Mestesuguri traditionale. Proiectul Arnica Montana
Traseu: Pensiunea Heidi – Gârda de Sus – Cătunul Gheţar – Peştera Scărişoara – [optional intoarcere pe Valea Ordancusa] – Pensiunea Heidi.

Servim micul dejun la pensiune şi pornim să descoperim o alta minune a Apusenilor – Gheţarul de la Scărişoara.

Ne suim în maşină şi mergem până la Gârda de Sus, 17 km pe şoseaua care şerpuieşte paralel cu râul Arieş. Din centrul comunei Gârda vom urma indicatorul spre „Gheţarul de la Scărişoara”. Ajungem la o bifurcatie [la confluenta dintre Valea Ordancusa si Valea Garda Seaca] de uinde intram practiv, pe traseul ce ne va duce in Platoul carstic Ghetar, unde se gaseste si pestera.
Optional, inainte de a porni spre Platoul Ghetar, am putea merge sa vizitam Pestera Poarta Lui Ionele [aprox. 2 km de la intersectie], peşteră foarte frumoasă si care este încă activă, situată în versantul drept al Văii Ordancuşa, la o altitudine de 800 m, in calcare triasice.

Vom porni catre Platoul Ghetar pe traseul turistic având drept marcaj „cruce roşie”, traseu care porneşte din intersecţia aflată la 800m pe drumul forestier ce porneşte din centrul comunei.

Din această intersecţie traseul urcă prin pădure pe dealul Mununa. Urcuşul durează 30-45 de minute şi trece prin apropierea cătunului Mununa. Când am ajuns în vârful Mununei vom întâlni un drum forestier, moment în care putem admira frumoasa privelişte ce ni se desfăşoară în faţa ochilor. Pe acest drum forestier ne vom continua excursia pâna la cătunul Gheţari, cătun ce se află la 25’ minute de peşteră.
În drum spre peşteră ne vom opri la Centrul de Informare Turistică unde, ca întotdeauna, baciu’ Ilisie ne va întâmpina zâmbind, dornic să „tragă o cântare” din tulnic şi sa ne prezinte, pe viu, meşteşugul ciubăritului. De asemenea, aici vom primi informaţii foarte interesante despre cătunul Gheţari – un cătun moţesc foarte special, din multe puncte de vedere – dar şi despre un proiect mai aparte, privind Arnica Montana.

In apropierea Centrului de Informare Turistica, pe o pajiste inflorita vom servi pranzul, pregatit sub forma de picnic de catre gazdele noastre de la pensiune.

Peştera Gheţarul de la Scărişoara este un obiectiv turistic de interes naţional, fiind cea mai mare peşteră cu gheaţă din ţară. Gheţarul, cu un volum de aproximativ 27.000 metri cubi şi cu o grosime medie de 22 de metri este, după ultimele cercetări, cel mai mare din Europa. Gheţarul de la Scărişoara se află la o altitudine de 1150 m. Peştera are două etaje, dintre care doar cel superior este accesibil turiştilor. Acesta cuprinde stalactite şi stalagmite din gheaţă, formaţiuni care în fiecare vară suferă modificări în urma topirii. Al doilea etaj, cel inferior, este accesibil doar speologilor şi are imense formaţiuni de calcit.
Valea Ordâncuşa . Izvorând de sub Vf. Clujului, valea străbate la început o zonă anonimă, pentru ca apoi să sculpteze unele din cele mai impresionante chei din Apuseni, dezvoltate pe 4 km lungime. Pereţii deosebit de abrupţi şi foarte înalţi (200 m) se apropie în unele sectoare la mai puţin de 5 m, şoseaua cu greu găsindu-şi loc printre aceştia. Numărul peşterilor trece de 50. Versantul vestic al văii, în zona de izvoare, prezintă un abrupt calcaros bine evidenţiat, acesta fiind tăiat de o frumoasă vale suspendată, faţă de care V. Poliţei s-a adâncit cu cca 25 m. După ce străbate mai multe sectoare calcaroase, săpând mici chei, V. Poliţei se varsă în Gârda Seacă, amonte de confluenţa acesteia cu Coteţul Dobreştilor.
Proiectul WWF Arnica Montana, cu cele doua componente ale sale – educatie si sprijin pentru populatia locala in colectarea durabila a Arnica Montan, a avut ca şi scop studierea în vederea perpetuării a unei plante medicinale aflate pe cale de dispariţie, Arnica Montana. Proiectul a fost iniţiat de WWF şi a avut ca şi parteneri Primăria Gârda de Sus şi USAMV Cluj Napoca. La Centrul Arnica vom vedea o succinta prezentare a acestui proiect si vom vizita uscatorul de flori.
Pe parcursul zilei vom continua sa culegem plante pentru ierbar si sa facem fotografii pentru proiectia foto de la finalul taberei.

Revenim la maşină pe traseul pe care am urcat [sau, optional, pe valea Ordancusa sau pe Valea Garda Seaca] si apoi ne intoarcem la Pensiunea Heidi unde ne asteapta o cina copioasa.
Bine-nteles, seara o vom petrece cu muzica buna si jocuri de cabana.

Ziua 4: Sa fim prieteni cu natura. Despre cresterea animalelor in Tara Motilor. Vizita la stana.
Zona: imprejurimile pensiunii Heidi

Servim un mic dejun copios la pensiune pentru ca ziua de azi va fi una cu adevarat provocatoare dar si plina de invataminte.
Astazi vom vorbi despre si vom experimenta modalitatile prin care putem supravietui in natura, atunci cand ne aflam in situatii critice. Natura nu ne este dusman, ci bun prieten. Ne primeste in mijlocul ei intotdeauna cu inima larg deschisa, ca pe niste oaspeti de sema. Depinde doar de noi sa stim sa ne bucuram de tot ceea ce ea ne ofera cu generozitate, iar atunci cand excursie ia o turnura neasteptata, sa valorificam resursele pe care le avem la dispozitie pentru ca totul sa se termine cu bine.
Vom invata sa montam un cort sau ne construim un adapost doar din ceea ce ne ofera natura [lemn, cetina de brad]. De asemenea vom invata sa ne procuram apa potabila [izvoare, cursuri de apa superioare, apa de ploaie], sa aprindem focul, sa ne procuram [fructe de padure: afine, zmeura, merisoare – exclus ciuperci] si sa ne pregatim hrana.
Utilizarea hartii si orientarea in teren cu busola sau dupa muschi si crengile copacilor sau dupa pozitia soarelui va fi o alta activitate pe care o vom face astazi.

Pranzul il vom servi la Pensiunea Heidi dupa care, profitam de faptul ca am ramas in zona si vom invata mai multe despre agricultura montana practicata in Muntii Apuseni.
Vom vedea ce inseamna organizarea unei “mutaturi”- asezare specifica Tarii Motilor, formata din mai multe gospodarii sezoniere, locuite doar pe timpul verii, pe perioada pasunatului la munte si dotate cu incaperi de locuit, grajduri pentru vite, dependinte.
si vom invata despre cresterea animalelor aici in Tara Motilor. Apoi vom vizita o stana de oi unde vom asista la mulsul oilor si inchegatul casului. Bine-nteles, vom si degusta din bunatatile albe pregatite cu cu multa pricepere de catre cioban.

Pe parcursul zilei vom continua sa culegem plante pentru ierbar si sa facem fotografii pentru proiectia foto de la finalul taberei.

Ne vom întoarce la pensiune iar în restul timpului rămas ne rezervăm un program lejer, de odihnă, asteptând să fie servită cina. Dupa care, muzica si jocuri de cabana!

Ziua 5: Drumetie. Cultura si arhitectura traditionala intr-un catun motesc. Peisaje montane specifice Apusenilor. Flora montana.
Traseu: Pensiunea Heidi – Cătunul Pătrăhăiţeşti – Cascada Buciniş – [la intoarcere, optional, Cascada Varciorog] – Pensiunea Heidi.

Dupa ce servim micul dejun la pensiune, ne suim în maşină şi pornim spre Arieşeni. La doar 3 km de Vârtop oprim, parcăm maşina şi pornim în drumeţie pe drumul forestier ce urcă de-alungul Văii Şteului. După 5 km ajungem la Pătrăhăiţeşti, un mic cătun tradiţional moţesc, înconjurat de văi muntoase împădurite şi poieni cu pajişti de vis, unde obiceiurile şi tradiţiile au ramas neschimbate de sute de ani iar mesteşugul lemnului este păstrat cu sfinţenie.

Vom vizita muzeul etnografic local de unde putem cumpăra diverse obiecte tradiţionale de lemn (putini, căni, ciubăraşe, tulnice) făurite de meşterii locali.
Până la cascadă facem 2 km, urmând poteca ce trece peste o pajişte înflorată, de un farmec aparte, iar apoi prin pădure, de-a lungul Văii Bucinişului. Cascada Bucinis, o cădere de apă de aproximativ 20 m, este ascunsă într-o zonă sălbatică dar accesibilă.
Pranzul, pregatit de gazdele noastre de la Pensiunea Heidi sub forma de picnic, il vom servi pe o pajiste.
Ne întoarcem apoi la cătun unde ne întremăm cu un sirop de zmeura sau de afine si, bine-nţeles, nu vom pleca mai departe înainte de a auzi inconfundabilul sunet al tulnicului, un alt simbol al acestei lumi aparte.

Ne întoarcem la şosea si, [optional!] in drum spre pensiunea Heidi, ne abatem, timp de doua-trei ore pentru a vizita o alta casacada emblematica a zonei - Cascada Varciorog [aprox. 20m]. Traseul urmeaza drumul forestier ce merge paralel cu Valea Vârciorog, drum pe care vom remarca vechile podeţe de lemn (mai vechi de 100 de ani) făcute în vremea când oamenii au început să străbată zona, odată foarte sălbatică.
Cascada isi are izvoarele in căldarea glaciara [singura din Muntii Apuseni] de sub Varful Bihor [1848 m], cel mai inalt din Muntii Apuseni. Mai jos, în vale, aceste pâraie se unesc şi formează Valea Vârciorog – o cădere de apă pe un perete stâncos înalt de 20 de m, aflată la o altitudine de 1090 m.Admirăm peisajul, servim o gustare în timp ce ne odihnim la baza cascadei, după care coborâm spre şosea pentru a ne intoarce la pensiune.
Pe parcursul zilei vom continua sa culegem plante pentru ierbar si sa facem fotografii pentru proiectia foto de la finalul taberei.

Ne intoarcem la Vartop, la Pensiunea Heidi unde, dupa o scurta odihna, incepem sa pregatim vatra pentru focul de tabara. Este ultima seara petrecuta aici, in Muntii Apuseni asa ca o vom lumina cu un urias foc de tabara in timp ce muzica si distractia in aer liber vor fi la ele acasa.

Ziua 6
Dupa micul dejun ne vom aduna cu totii pentru a viziona o proiectie foto cu imagini surpinse pe parcursul minunatelor zile [intotdeauna prea putine!...] petrecute aici, in Muntii Apuseni, vom impartasi impresii, vom admira ierbarele si colectiile de roci stranse cu grija in drumetii si vom primi cu totii bine-meritatele diplome pentru cel mai pretios trofeu castigat in tot acest timp: o prietenie de neuitat, inceputa aici, in Apuseni, la Pensiunea Heidi.
Pranzul la Pensiunea Heidi dupa care
Ramas bun!

OPTIONAL!

Pentru cei ce doresc sa-si prelungeasca sejurul cu inca o zi, pentru a face o excursie la Pestera Ursilor [60 km de la Vartop], Pensiunea Heidi le poate oferi in continuare cazare si masa si, la cerere, ghid turistic.

Satul Chiscau in apropierea caruia se gaseste Pestera Ursilor este la 60 de km de Vartop. Odata ajunsi in Chiscau, prima oprire va fi mai intai la Muzeul Etnografic “La Fluturi”, infiintat de o familie de simpli dar inimoşi ţărani din satul Chişcău, iubitori ai traditiilor si obiceiurilor locale. Muzeul conţine una dintre cele mai mari şi mai valoroase colecţii particulare de etnografie din ţară iar vizita în acest muzeu devine o fascinantă călătorie în timp, în care vizitatorul va descoperi istoria şi viaţa de zi cu zi a oamenilor din aceste locuri.
Satul, străbătut de pârâul Crăiasa, este situat în pitoreasca Depresiune a Beiuşului, la poalele Munţilor Bihor.
Inainte de a porni in incursiunea in mirifica lume subterana a Pesterii Ursilor undeva, pe o pajiste din apropiere se poate servi masa de pranz sub forma unui picnic pregatit de gazdele de la Pensiunea Heidi.
Peştera Urşilor a fost numită astfel datorită numeroaselor schelete de urs de cavernă (Ursus Spelaeus) care au fost găsite aici. Cu 15.000 de ani în urmă, animalele foloseau peştera ca adăpost. Însă într-o zi, o stîncă uriaşă a blocat intrarea şi mai mult de 140 de urşi au rămas captivi în peşteră. În timp, urşii flămânzi au început să se omoare unii pe alţii pînă când nu a mai rămas nici unul în viaţă. Această poveste este evocată de resturile găsite – tone de oase ce acoperau suprafeţe întinse ale peşterii şi cu urme vizibile de colţi pe ele. Dar farmecul Peşterii Urşilor este dat şi de abundenţa speleotemelor, stalactitelor şi stalagmitelor - de toate formele, de toate dimensiunile, formaţiuni specifice carstului subteran.

[optional] Dupa vizita la pestera se poate merge pana la Beius [20 km de la Pestera Ursilor] pentru a face o baie in strandul termal.

Prima mentiune cunoscută a localitătii datează de la 1096 (conform atutorului "Scoalele din Beius") iar ca oras a existat dinainte 1241, dovadă fiind că la 1241 se vorbeste de un district al Beiusului complet pustiit de tătari în timpul invaziilor de la 1241–1246.
Ceea ce a impulsionat în mod deosebit dezvoltarea orasului si ridicarea sa culturală a fost înfiinnarea în 1828 de către episcopul Samuil Vulcan a unui gimnaziu român unit (greco-catolic), devenit în 1998 Colegiul National "Samuil Vulcan". Înfiintarea gimnaziului de la Beius a fost un eveniment de mare însemnătate pentru românii din Transilvania, deoarece a format intelectuali români care au devenit purtători ai emancipării culturale si politice a românilor transilvăneni.
In prezent, Beiusul este un important centru cultural si economic al judetului Bihor, iar targul saptamanal de joi este unul dintre evenimentele cele mai pitoresti, la care vin sa targuiasca locuitori din intreaga depresiune a Tarii Beiusului si nu numai.

[ Inapoi ]

Oferte speciale

Tichet vacanta